Haig Acterian, Shakespeare, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938,

Insignă de țintaș, realizată din alamă și email sub forma unei cruci cu brațele egale în centrul

G. M. Ionescu, Istoria bisericii românilor din Dacia Traiană, vol. 1. București, Stabilimentul de

Mircea Eliade, Salazar și revoluția în Portugalia, București, Editura Gorjan, 1942, 247 p.

D. Caracostea, Critice literare, București, Fundația regală pentru Literatură și Artă, două volume

Ioan Petrovici, C. Rădulescu-Motru, M. Sadoveanu, C. Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Al.

Coală velină ce prezintă antetul ambasadorului României și stema țării embosată. Coală velină cu

Calendarul pentru Români. Ilustrat cu stampe pe anul bisect 1864, Anul al XXII, Iași, Tipografia

N. Cartojan, Cărțile populare în literatura română. Vol. I, Epoca influenței sud-slave, București,

Publicația „Atheneul Român”, revistă mensuală, anul I, 1-30 iunie 1866, București, Tipografia

George Cretzianu, Patrie și libertate, Tipografia Curții f. Gobl, 1879. IV, 364 p. Legătură de epocă

Alexandru Donici, Fabule. Cartea I. Ediția a doua, Iași, la Cantora Foaiei sătești, 1842, 64 p.

Elena Bibescu, telegramă redactată olograf către Giesar Goriany prin care o anunță că în cazul în

Fotografie de epocă ce-i surprinde pe regele Carol al II-lea și pe Marele Voevod de Alba-Iulia,

Maria Regina României, Gânduri și icoane din vremea războiului, ediția a II-a, București, Tiparul

Perpessicius, De la Chateaubriand la Mallarme, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele

Perpessicius, Scut și targă. Poesii, București, Tipografía „Jockey-Club” Ion C. Văcărescu, 1926, 176

Cezar Papacostea, Homer, Odysseia, Rapsodiile I-XII, 1929, Bucuresti, Editura Casei Scoalelor, 287

Perpessicius, Jurnal de lector, f. l., Casa școalelor, f. a., 356 p. Pe pagina de tiltu regăsim

Harta densității populației României pe anul 1931. Aceasta a fost realizată de Institutul de Științe

Trei fotografii de familie care îi înfățișează pe regele Mihai I și pe principesa Ana de

Documentul cuprinde două poezii: „Cântec de munte” și Bistrița, compuse de către Adela Xenopol,

Victor Eftimiu, Candele Stinse, București, Editura Flacăra, 1915. 188, III p. Volumul poartă pe

Certificat de înmormântare completat și semnat olograf de primarul comunei Cordăreni din județul