Émile Faguet privește istoria teatrului ca pe o tensiune între frumusețe, viață și rațiune. Apărută
Volumul urmărește trecerea lui Alecsandri de la dinamica scenei la peisajul călătoriei și legenda
La Camil Petrescu, ideile devin forțe dramatice care modelează destinul personajelor. Volumul
Chipul seducător și umbra maleficului devin repere pentru o lectură a memoriei cinematografice.
Patru piese pun față în față forme distincte ale teatrului britanic postbelic și conflictele sociale
Delavrancea transformă istoria Moldovei și figura zgârcitului într-un teatru al puterii, al
Un repertoriu de texte scurte care aduce pe aceeași scenă lumea copilăriei, fabula și situațiile
O evocare dramatică a unei figuri centrale din istoria geto-dacilor. Piesa lui Emil Poenaru îl are
De la mitul Ioanei d’Arc la metamorfoza colectivă și revolta împotriva exploatării, volumul
Textul de teatru citit ca literatură, înainte de a ajunge pe scenă. Volumul adună piese de teatru
George Popa pune în dialog teatrul și reflecția filosofică pentru a urmări cum se naște sentimentul
Jeanne Goldin urmărește felul în care spiritul ascuțit și schimbarea de perspectivă devin principii
O panoramă istorică a teatrului, construită în jurul epocilor, autorilor și operelor dramatice
Paul Everac privește istoria ca pe o succesiune instabilă de conflicte, credințe și încercări ale
Critica Tamarei Constantinescu urmărește felul în care spectacolele își construiesc sensul și
De la satira moravurilor la evocarea trecutului și a lumii clasice, teatrul lui Alecsandri îmbină
O carte de dramaturgie scurtă, construită din întâlniri neașteptate și replici care trec de la comic
Constantin Parfene conturează portretul unei personalități artistice active dincolo de granițele
Ion I. Cantacuzino construiește un portret critic al cineastului René Clair, concentrat pe
O reconstituire a carierei Margaretei Baciu, pusă în legătură cu transformările scenei ieșene.
Volumul readuce în atenție activitatea Otiliei Cazimir ca observatoare și inspector al vieții